In 22 octombrie 2022 intra in vigoare o serie intreaga de modificari si completari ale Codului Muncii, conform Legii 283/2022 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 — Codul muncii, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, lege care a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 1013 din 19 octombrie 2022.
Modificarile sunt de interes atat pentru angajatori cat si pentru salariati, dar unele si pentru persoane care sunt angajate pe baza altui tip de contract decat contractul individual de munca. Unele modificari vor produce efecte practice abia din noiembrie, pentru ca necesita emiterea unor ordine ministeriale in aplicarea noilor prevederi adoptate acum.
Printre altele, se preia in Codul Muncii conceptul de concediu paternal (pana acum prevazut doar intr-o lege speciala), se introduce un nou tip de concediu, cel „de ingrijitor” (pentru a oferii ingrijire sau sprijin rudelor apropiate sau unei persoane care locuieste in aceeasi gospodarie care are nevoie de ingrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave, ce vor fi definite prin ordin ministerial, cu durata pana la 5 zile lucratoare / an) si se reglementeaza un tip de absente justificate de la locul de munca, dar cu recuperarea lor ulterioara, „pentru situatii neprevazute” determinate de o urgenta familiala cauzata de boala sau de accident, care fac indispensabila prezenta imediata a salariatului.
De asemenea, se introduc noi elemente obligatorii pe care angajatorul trebuie sa le comunice salariatului inainte de angajare, in faza precontractuala, cum ar fi eventualele beneficii suplimentare salariului de baza, nivelul unor sporuri sau indemnizatii cum sunt cele legate de formarea profesionala, suportarea asigurarii medicale private, a contributiilor suplimentare la pensia facultativa sau la pensia ocupationala, drepturile aferente clauzei de mobilitate sau orelor suplimentare. La concediere, se introduc noi obligatii de informare a salariatului cu privire la motivele concedierii, in anumite situatii.
Pe de alta parte, se elimina obligatia preluarii anumitor elemente in contractul individual de munca a caror mentionare era pana acum obligatorie, cum ar fi durata perioadei de proba sau indicarea contractului colectiv de munca eventual aplicabil.
Se modifica si regulile privind modul, termenul si conditiile de comunicare catre angajati a continutului Regulamentul Intern si ale modificarilor acestuia iar referitor la continutul acestuia, se introduce obligatia de a contine reguli referitoare la preaviz si informatii cu privire la politica generala de formare a salariatilor, dar se elimina obligatia de a afisa la sediu Regulamentul Intern, fiind acceptat acum ca poate fi comunicat salariatilor si exclusiv electronic.
Se modifica si regulile privind cumulul de functii, impunandu-se conditia de a nu exista suprapuneri de orar, ceea ce limiteaza puternic pe viitor practica multiplelor contracte de munca cu numar ridicat de ore / zi.
Se interzice in mod expres orice tratament nefavorabil impotriva salariatilor si reprezentantilor salariatilor aplicat ca urmare a solicitarii sau exercitarii drepturilor prevazute de Codul muncii, ceea ce mareste gradul de protectie existent pana acum deoarece nu mai este nevoie ca tratamentul advers din partea angajatorului sa ajunga la nivelul la care ar fi intrunite conditiile deja definite pentru fapte specifice precum hartuire morala sau hartuire sexuala sau tratament discriminatoriu.
Se va adopta prin ordin ministerial un nou model pentru contractul individual de munca, ce va inlocui modelul actual stabilit prin Ordinul MMSS 64/2003.
In cazul in care salariatul este angajat pentru a fi trimis la munca in strainatate, se suplimenteza obligatiile aditionale ale angajatorului, devenind acum obligatirie informarea nu doar cu privire la durata preconizata ci si indicarea concreta a tarii sau tarilor unde urmeaza sa isi desfasoare munca.
A fost eliminat termenul limitativ, de 30 de zile, in care poate fi sesizata instanta de judecata in cazul in care angajatorul nu isi indeplineste obligatiile de informare a salariatilor, prevazute de Codul Muncii, in vederea solicitarii de despagubiri pentru prejudiciile cauzate.
Se introduce si o noua interdictie de stabilire a unei noi perioade de proba in situatia in care, in termen de 12 luni, intre aceleasi parti se incheie un nou contract individual de munca pentru aceeasi functie si cu aceleasi atributii.
Se reglementeaza un nou drept al salariatului, si anume acela de a solicita trecerea pe un post vacant care ii asigura conditii de munca mai favorabile daca si-a incheiat perioada de proba si are o vechime de cel putin sase luni la acelasi angajator. În consecinta, se reglementeaza si obligatia corelativa a angajatorului de a raspunde motivat, in scris, in termen de 30 de zile de la primirea solicitarii salariatului.
Se modifica usor si definitiile legate de timpul, programul si modelul de forma de organizare a timpului de munca si se prevede ca angajatorul poate stabili programe individualizate de munca pentru toti salariatii, cu acordul sau la solicitarea acestora, care pot avea o durata limitata in timp, trebuind sa motiveze in termen de 5 zile lucratoare eventualul refuz al solicitarii salariatului de a i se stabili un program individualizat.
Se introduc noi prevederi referitoare la raporturile juridice de munca care nu sunt intemeiate pe un contract individual de munca si la comunicarea lor catre angajatii respectivi.