In Monitorul Oficial 716 / 15.07.2022 s-a publicat Ordonanta Guvernului nr. 16 / 2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale. Este un act normativ amplu, ce ocupa peste 20 de pagini de Monitor Oficial iar prevederile vor intra in vigoare in cea mai mare parte in 2023, dar sunt unele care intra in vigoare in august 2022 sau chiar deja de luni 18 iulie 2022.
Multiplele modificari vizeaza teme diverse. De exemplu sunt cateva modificari privind impozitul pe profit (legat de profitul reinvestit si legat de dividendele primite din alte state UE) si privind impozitul pe dividendele primite de persoanele juridice romane (legat de exemplu de cota de impozitare, care creste de la 5% la 8%).
Mai multe modificari vizeaza impozitul pe veniturile microintreprinderilor. Astfel, de exemplu: Acest tip de impozit devine optional ( pana acum era obligatoriu pentru unele categorii de contribuabili), se reduce pragul veniturilor in anul precedent (care permite optarea pentru acest impozit), de la cel mult 1.000.000 EUR la cel mult 500.000 EUR, dar excepteaza intreprinderile din sfera HORECA de la orice regula de plafon maxim de venituri. De asemenea se modifica lista de domenii in care se poate opta pentru acest tip de impozit, se reintoduce limitarea ponderii veniturilor din consultanta si management (cel mult 20%) si conditia de a avea cel putin un salariat (mai putin intreprinderile nou-infiintate) si prin urmare toate vor fi impuse cu cota de 1% asupra veniturilor ( eliminand varianta cu cota 3%) si se si stabileste o limita maxima a numarului de asemenea contribuabili in care poate fi asociat / actionar cu pondere peste 25% aceeasi persoana.
La titlul din Codul Fiscal referitor la impozitul pe venit, sunt de asemenea o serie de modificari. Printre altele:
Se modifica usor conditiile de scutire de impozit pentru salariatii din domeniul constructiilor si agriculturii. De asemenea se reduce de la 100.000 la 25.000 EUR nivelul total de venituri din activitati independente pentru care se poate aplica sistemul bazat pe norme de venit, nu pe impunerea in sistem real. Se modifica usor si normele privind sumele neimpozabile acordate salariatilor, legate de hrana si cazare si sume legate de activitatea in afara locurilor de munca organizate de angajator. S-a modificat si modul de calcul si pragul de acordare al deducerilor personale in cazul impozitului pe salarii.
La impozitul pe veniturile din chirii, nu se mai acorda deducerea de 40% ci se considera impozabil intregul venit brut si se reintroduce obligatia inregistrarii la organul fiscal a contractelor de inchiriere si a modificarilor acestora, ce nu mai era obligatorie la cei care, avand un numar de peste 5 contracte de inchiriere, erau impusi in sistem real fiind asimilate acele venituri cu cele din activitati economice independente.
Si la impunerea veniturilor persoanelor fizice realizate din investitii, in cazul dividentelor, impozitul creste de la 5% la 8%. Cresc puternic impozitele pe veniturile din jocuri de noroc.
De asemenea se modifica semnificativ impozitarea veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Se elimina suma neimpozabila de 450.000 lei in schimb cota de impunere nu mai este de 3% pentru orice imobile, ci va fi de 1% pentru imobilele detinute pe o perioada mai mare de 3 ani, si 3% pentru cele detinute mai putin de 3 ani, deci cresterea este foarte accentuata la cele cu valori mici si / sau, mai ales, la cele dobandite de mai putin de 3 ani.
De la 1 ianuarie 2023 se abroga Legea 170/2016 privind impozitul specific unor activitati ( care se aplica in cazul opratorilor econimic din domeniul HoReCa) iar cei supusi acum acestui tip de impozit trebuie sa opteze intre trecerea la impozitul pe profit si cea la impozitul pe veniturile microintreprinderilor.
La titlul din Codul Fiscal privind contributiile sociale obligatorii, sunt o serie de modificari. De exemplu facilitatea pentru cei ce activeaza in domeniul constructiilor, respectiv domeniul agriculturii si industriei alimentare, de reducere, aplicabila pana in anul 2028, a cotei de contributie de asigurari sociale (CAS) cu 3.75% fata de 25% cat e regula generala, nu se mai aplica decat celor cu contract individual de munca, deci nu mai beneficiaza, de exemplu, administratorii si directorii care aveau contract de administrare / mandat / management. Sunt usoare modificari si la lista de sume asupra carora nu se aplica CAS.
Se reintroducem intr-o forma indirecta, prevederea potrivit careia si pentru salariatii cu norma partiala se achita uneori CAS la nivel mai ridicat decat celui corespunzator salariului avand in vedere fractiunea de norma, astfel incat CAS-ul sa nu fie inferior celui corespunzator unui salariat cu norma intreaga cu salariu la nivelul celui minim pe economie. Sunt si unele exceptii, cum ar fi elevii si studentii sub 26 de ani care urmeaza o forma de scolarizare si anumite categorii de ucenici, pensionari si persoane cu dizabilitati sau cazul cand respectivul part-timer mai are si alt contract de munca si totalul salariilor este de cel putin nivelul minim legal pentru un contract de munca cu norma intreaga. Usoar modificari sunt si referitor la obligatiile de achitare CAS pentru cei cu activitati independente sau venituri din drepturi de propiretate intelectuala sau din activitate sportiva, fiind introdus si un reper / plafon de 24 salarii minime brute.
In domeniul contributiilor de asigurari sociale de sanatate (CASS) sunt de asemenea o serie de modificari. De exemplu, facilitatile pentru cei ce activeaza in domeniul constructiilor, respectiv domeniul agriculturii si industriei alimentare, de scutire de CASS, aplicabila pana in anul 2028, nu se mai aplica decat celor cu contract individual de munca, deci nu mai beneficiaza, de exemplu, administratorii si directorii care aveau contract de administrare / mandat / management. O alta modificare este cea referitoare la persoanele asigurate in alta anumite alte calitati decat de salariat, unde pragul minim anual de asemenea venituri peste care devine obligatorie asigurarea si plata CASS, scade de la 12 la 6 salarii minime brute pe tara. Se ajunge astfel in domeniul CASS la 3 nivele de plafon minim anual de venituri – de echivalentul a 6, a 12 sau a 24 salarii minime brute pe tara, peste care se plateste CASS calculat la suma reprezentand 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe tara, fata de reperul unic de 12 salarii minime brute pe tara existent acum. In concluzie vor plati CASS si unele persoane care pana acum nu plateau, iar unele care plateau la nivelul celui corespunzator unui venit de 12 salarii minime pe an, vor plati dublul fata de nivelul prevazut de forma Codului Fiscal de pana acum.
Modificarile privind contributia asiguratorie de munca (CAM) datorata de angajatori sunt doar pentru corelarea cu modificarile referitoare la alte tipuri de impozite si contributii. De asemenea, si prevederile privind impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti au suferit doar modificari minore si mai degraba tehnice, de corelare cu alte prevederi.
In titlul din Codul Fiscal referitor la taxa pe valoarea adaugata (TVA), o modificare importanta vizeaza cotele de TVA pentru cazarea de tip hotelier si asimilata si pentru serviciile de tip restaurant si catering,pentru care TVA creste de la 5% la 9%. O alta modificare importanta se refera la posibilitatea persoanelor fizice de a achizitiona o locuinta la cota de TVA redusa de 5% daca are pana la 120 mp suprafata utila. Conditia de valoare maxima inclusiv terenul aferent era de 450.000 lei, dar ordonanta o majoreaza la 600.000 lei. In schimb se elimina reglementarea pentru locuinte intre 450.000 si 700.000 lei ce limita o asemenea achizitie la una singura pentru o persoana, dupa 1 ianuarie 2022. De la 1 ianuarie 2023 o persoana va putea o singura data face o asemenea achizitie de locuinta la cota redusa de TVA pentru orice locuinta in valoare de pana la 600.000 lei, peste acea valoare nemaifiind aplicabila cota redusa de TVA. Se va infiinta in acest sens un nou registru national de evidenta a achizitiilor de locuinte cu cota redusa de TVA ce urmeaza a fi completat de notari care autentifica actele translative de proprietate.
De asemenea, s-au introdus limite temporale pentru aplicarea unor deja instituite cote reduse de TVA, de exemplu pana in 2029 pentru ingrasaminte chimice si pesticide si pana in 2031 la lemne de foc.
Si titlul din Codul Fiscal referitor la accize a suferit o serie de modificari.
In titlul din Codul Fiscal privind impozitele si taxele locale, sunt o serie de modificari, cele mai relevante fiind referitoare la impozitul pe cladiri si pe terenuri.
In primul rand, nu se mai face diferenta intre cele detinute de persoane fizice si cele detinute de persoane juridice.
La cladirile rezidentiale, cota minima creste de la 0,08% la 0,1% iar cota maxima, care pana acum era de 0,2%, se elimina. Insa cotele nu vor mai fi stabilite asupra valorii impozabile determinate conform metodologiei din Codul Fiscal, ci asupra valorii stabilite de grilele notariale. Doar cand valorile din grilele notariale ar fi inferioare celor ale „valorii impozabile” stabilite prin metodologia actuala din Codul Fiscal, cota va fi de 0,1% din valoarea impozabila determinata conform prevederilor de calctul in vigoare in 2022 ( nu cele in evidenta organelor fiscale locale, daca au fost stabilite pe baza unor reglementari anterioare fata de cele din art.457 Cod fiscal in forma in vigoare la data publicarii OG 16/2022. In concluzie este probabil sa creasca multe din aceste impozite fata nivelul pentru anul 2022.
Pentru cladirile cu destinatie nerezidentiala, pentru care actualele reglementari prevedeau o cota de impunere dintre 0,2% si 1,3% din valoarea impozabila, noile prevederi instituie o cota minima de 0,5% din valoare, fara a mai stabili un maxim pe care nu il pot depasi consiliile locale cand stabilesc in concret cota. Pentru cele utilizate in scop agricol, cota ramane de 0.4%. Si pentru cladirile nerezidentiale, valoarea de impozitare se stabileste la fel ca la cele rezidentiale, pe baza grilelor notariale, si nu prin metodele din actualele reglementari ( raport de evaluare, valoarea finala a lucrarilor la constructii care nu sunt mai vechi de 5 ani, valoare din actul de dobandire care nu este mai vechi de 5 ani etc.). Si in acest caz, daca ar rezulta din grilele notariale valori inferioare celor care ar rezulta din metodele de determinare prevazute de art.458 Cod Fiscal in forma in vigoare la data publicarii OG 16/2022, se va utiliza aceasta din urma valoare.
La cladirile cu folosinta mixta, si rezidentiala si nerezidentiala, noua regula este ca se aplica intregii cladiri cota care s-ar aplica tipului de destinatie care este majoritara in cladire, iar daca proprietarii nu declara si probeaza suprafata cu destinatie nerezidentiala si nici nu este deja in evidenta organului fiscal local, se va aplica cota specifica spatiilor cu destinatie nerezidentiala asupra intregii cladiri. Deci un mod de calcul radical diferit de prevederile din forma art.459 Cod Fiscal in vigoare la data publicarii OG 16/2022.
Cu privire la impozitul si taxa pe teren, se modifica anumite reguli privind modul de calcul. Astfel, nu se mai aplica impozitul / taxa si pe suprafata efectiv acoperita de cladiri, la terenurile cu destinatie curti/constructii, atat cele situate in intravilan cat si cele in extravilan. Se introduce si un tabel cu coeficienti de corectie in functie de zona si rangul localitatii.
In afara de modificarilor Codului Fiscal, OG 16/2022 modifica si alte acte normative. Printre altele, modifica OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata, coborand de la 50.000 EUR la 10.000 EUR plafonul pentru cifra de afaceri pana la care persoanele juridice a caror activitate intra sub incidenta OG 99/2000 prind comercializarea produselor si serviciilor de piata trebuie sa se doteze cu POS-uri care sa permita clientilor plata cu cardul. POS-ul trebuie achizitionat in trimestrul urmator celui in care totalul veniturilor din acea activitate comerciala in anul respectiv a depasit pragul echivalentului in lei a sumei de 10.000 EUR.