1. Contextul problemei
Legislația română are, în foarte multe cazuri, o calitate modestă ca redactare. Prin urmare, și normele de interes larg, pe care ar trebui să le poată înțelege și aplica corect și fără dubii orice persoană cu studii medii (bacalaureat) și cu nivel rezonabil de inteligență și cultură generală, fără să necesite studii de specialitate sau consultanță de specialitate, sunt adesea așa scrise și modificate încât în realitate pun probleme de dificultate uneori semnificativă de a afla care sunt normele aplicabile și cum trebuie interpretate, probleme pe care de multe ori nu le pot corect rezolva persoane fără pregătire adecvată juridică, chiar dacă au studii în domenii conexe și experiență in respectivul domeniu. Un exemplu tipic în acest sens este legislația financiar-contabilă și fiscală.
În spațiul public se pun numeroase întrebări și se vehiculează adesea răspunsuri eronate sau inexacte pe teme juridice, în diverse subdomenii, inclusiv și în special financiar-contabile și fiscale, și de către persoane fizice, și de către operatori economici, dar foarte adesea de către organizațiile non-profit în sens larg, cat și în sens restrâns – asociații, fundații și federații funcționând pe baza OG 26/2000, având în vedere că, pe de o parte, problematica juridică cu care se confrunta este complexă și variată, dar, pe de altă aparte, față de operatorii economici, ONG-urile au în cea mai mare parte resurse foarte modeste, fiind multe bazate exclusiv pe voluntariat și cu bugete anuale insignifiante, astfel că nu își prea pot permite consiliere juridică adecvată, sau nu cu caracter de continuitate, și se bazează adesea pe informații din surse care nu sunt însă de calitate.
În acest domeniu – financiar-contabil și fiscal (ca de altfel și în cel al relațiilor de muncă / resurse umane) se întâlnește adesea și pretenția nerealistă din partea clienților față de contabilii contractați de către persoana juridică în cauză ca aceștia, pe lângă activitățile tipic contabile, sa poată acorda și consultanță adecvată pe tema cunoașterii și interpretării legislației financiar-contabile și fiscale, ceea ce implică să îi înțeleagă adecvat modul de interpretare când sunt neclarități sau reale sau aparente contradicții sau alte dificultăți de identificare si interpretare, deși nici nu este rolul contabililor să facă asemenea activități, chiar daca sunt experți contabil sau contabili autorizați, sau chiar consultant fiscali, si nici nu le permite decât parțial pregătirea, neavând de regulă și studii superioare în domeniul juridic. Sunt însă și destule cazuri în care contabilii indică clienților lor în mod corect anumite aspecte cu privire la legislație, dar reprezentații legali ai clienților persoane juridice, chiar și când au pregătire și experiență net mai redusă decât contabilii lor, cred în mod nejustificat altceva și îi contrazic pe contabili pe baza a ce au citit ei undeva pe Internet sau au auzit de la un funcționar dintr-o autoritate publică sau pur și simplu de la cunoștințe sau prin mass-media.
Recent în spațiu public se constată recrudescența controverselor privind termenele de depunere a unor declarații fiscale, și un caz tipic este cel al termenului legal de depunere a declarației 101 in anul 2023 de către ONG-uri.
- Precizări privind data împlinirii unor termene legale de depunere a unor declarații fiscale și de plată a unor debite fiscale
Art. 75 din Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala prevede, ref. „Calcularea termenelor”, că „termenele de orice fel privind exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor prevăzute de Codul fiscal, de prezentul cod, precum și de alte dispoziții legale aplicabile în materie, dacă legislația fiscală nu dispune altfel, se calculează potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, republicat.”
Prin urmare, se aplică prevederile art. 181 alin.(2) din Codul de procedură fiscală, care stabilesc, printre altele, că atunci când un termen se împlinește într-o zi nelucrătoare (sâmbăta, duminica sau sărbătoare legală cu regim de zi nelucrătoare) e prorogat de drept pe prima zi lucrătoare care urmează.
De exemplu termenele care s-ar împlini în 25 februarie 2023, fiind o zi de sâmbătă, se consideră că se împlinesc în 27 februarie, cele care s-ar împlini în 25 martie 2023, fiind o zi de sâmbătă, se consideră că se împlinesc în 27 martie, cele care s-ar împlini în 30 aprilie 2023, fiind o zi de sâmbătă și fiind luni 1 mai sărbătoare legală cu regim de zi nelucrătoare, se consideră că se împlinesc în 2 mai, și cele care s-ar împlini în 25 iunie 2023, fiind o zi de duminică, se consideră că se împlinesc în 26 iunie 2023. O excepție există referitor la termenele care se împlinesc spre final de decembrie, când se consideră că, dacă ar cădea în zile nelucrătoare, se împlinesc de fapt în ziua lucrătoare anterioară, nu ulterioară.
- Precizări privind necesitatea interpretării normelor juridice, inclusiv aplicarea metodei sistematice de interpretare
Chiar dacă nu ar exista deficiențele cronice calitative care există cu privire la legislația română actuală, ci ar fi o activitate normativă de foarte bună calitate, din cauza complexității și dinamicii sociale actuale, e obiectiv imposibil ca normele juridice să reglementeze complet și clar fiecare caz particular care poate fi întâlnit în practică. Întotdeauna norma trebuie să aibă o formulare mai generală, suficient de suplă pentru a acoperi și cazuri care nu au fost avute în vedere cu ocazia redactării normei juridice, fie pentru ca emitentul normei nu era la curent cu existența lor, fie pentru că ele au apărut ulterior. Este și neproductiv și obiectiv imposibil să se adopte norme care sa reglementeze complet și clar toate cazurile concrete care apar în practică într-un domeniu și să se și actualizeze de câte ori intervin noutăți în viața reală. De aceea interpretarea normelor juridice este inevitabilă și necesară.
La interpretarea normelor juridice se folosesc mai multe metode – metoda gramaticală, cea sistematică, cea logică și cea istorico-teleologica. Nu toate pot fi aplicate fiecărei norme juridice și aplicarea lor nu este totdeauna simplă, putând fi o chestiune complexă. În toate cazurile trebuie verificată necesitatea aplicării metodei de interpretare sistematică, ce impune ca fiecare prevedere normativă să fie interpretată în corelare cu celelalte norme din același act normativ și cu cele din alte acte normative. Or, de foarte multe ori, un alineat dintr-un act normativ trebuie interpretat în corelare cu alte alineate din același act normativ, dar și cu prevederi din alte articole, adesea parte din altă secțiune, capitol, titlu sau carte din acel act normativ, precum și cu prevederi din alte acte normative de același rang ierarhic (de exemplu rang de lege sau de HG sau de ordin ministerial) sau de rang diferit. Când interpretarea sistematică duce la anumite concluzii, dar aplicarea altor metode duce la alte concluzii, se aplică o serie de reguli specifice pentru a stabili care interpretare trebuie considerată ca prevalând.
- Normele legale aplicabile chestiunii termenului până la care trebuie ONG-urile să depună în anul 2023 declarația tip 101 privind impozitul pe profit
4.1 Legea 207/2015 – Codul de procedură fiscală
Conform art. 101 din Legea 207/2015, referitor la „Obligația depunerii declarației fiscale”, alin.(1): ” Declarația fiscală se depune de către persoanele obligate potrivit Codului fiscal sau altor legi speciale, la termenele stabilite de acestea.” Deci nu Codul de procedură fiscală stabilește termenele de depunere a declarațiilor fiscale, ci Codul fiscal sau eventuale legi speciale.
4.2 Legea 227/2015 – Codul Fiscal
4.2.1 Termenul prin care Codul Fiscal se referă la ONG
Codul fiscal nu se referă la organizațiile de tip asociație, fundație și federație, funcționând în baza OG 26/2000, prin termenul „ONG-uri” ci prin termenul „organizații non-profit” dar utilizat în sens restrâns, adică fără a include și sindicate, patronate, asociații de proprietari și alte asemenea organizații care, deși sunt de drept privat și fără scop lucrativ, nu funcționează pe baza OG 26/2000, cum e cazul.
Art. art.7 pct. 24 din Codul Fiscal dă următoarea definiție a termenului în sensul în care a utilizat în Codul Fiscal:
„24. organizație nonprofit – orice asociație, fundație, casă de ajutor reciproc sau federație înființată în România, în conformitate cu legislația în vigoare, dar numai dacă veniturile și activele asociației, casei de ajutor reciproc, fundației sau federației sunt utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau fără scop patrimonial;”
4.2.2 Obligativitatea ONG-urilor de a depune declarația tip 101
Art.13 Cod fiscal prevede că sunt supuse impozitului pe profit, ca tip de contribuabil, persoanele juridice române care nu intră în lista celor exceptate conform art.13 alin.(2), și analizând-o constatăm că ONG-urile NU intră în acea listă. Tot Codul fiscal prevede că sunt supuse, ca tip de venit, acestui impozit, și ONG-urile, pentru veniturile care nu intră în categoriile exceptate conform art.15 alin.(2) și (3).
Analizând acele excepții, constatăm că veniturile de tip non-profit sunt exceptate, dar OG 26/2000 permite ONG-urilor să desfășoare și „activități economice directe”, iar acele venituri nu sunt prin natura lor scutite, deci ONG-ul ar putea ajunge în situația să realizeze asemenea venituri, dacă optează să desfășoare activitate economică, caz în care evident că trebuie să le declare și, dacă e cazul, să plătească impozit pe profit.
Inițial, ONG-urilor care nu desfășurau activități economice nu li se cerea, și chiar li se impunea, să nu bifeze vectorul de „impozit pe profit” în declarația 010 de înregistrare fiscala, și li se refuza depunerea declarației D101 pe motiv că, din moment ce nu au deloc venituri în activități economice, nici nu se pune problema să aibă ceva de declarat și cu atât mai puțin de plătit, din punct de vedere al impozitului pe profit. Se consideră că nu se subînțelege că ele ar intenționa să desfășoare asemenea activități, ci că optează prin declarația de înregistrare fiscală 010, și că atât timp cât în aceasta nu au bifat vectorul fiscal de impozit pe profit, nu au de gând să desfășoare activități economice și deci nu se pune problema să aibă obligația de a depune declarația 101. Așa cum, dacă nu au salariați sau asimilați, nu au de ce să bifeze vectorii fiscali aferenți impozitului pe veniturile din salarii sau privind contribuțiile sociale obligatorii și nu au obligația să depună declarație tip 112, și nu au nici obligația de a depune declarații din sfera TVA cum ar fi declarațiile 300 sau 390, dacă nu este ONG-ul înregistrat în scopuri de TVA…
Însă, la un moment dat, ANAF-ul, fără să aibă loc vreo modificare de legislație, și-a schimbat intempestiv – din motive pe care le comentam acum – interpretarea cadrului legal, și a pretins tuturor ONG-urilor să își bifeze vectorul fiscal de impozit pe profit în declarația din înregistrare fiscală, și să depună – inclusiv retroactiv pe perioada de prescripție fiscală – declarații 101 cu „zero” si a pretins ONG-urilor nou înființate să își bifeze vectorul de impozit pe profit în declarația inițială de înregistrare fiscală tip 010 și să depună declarații tip 101, chiar dacă acele ONG nu au derulat activități economice și nu aveau nici o intenție să obțină venituri care ar putea fi prin natura lor supuse impozitului pe profit…
4.2.3 Când ar trebui depusă declarația 101 conform prevederilor Codului Fiscal
Ca termen de depunere a declarației 101, Legea 227/2015 – Codul Fiscal TITLUL II – Impozitul pe profit CAPITOLUL IV – Plata impozitului și depunerea declarațiilor fiscale, are prevederi de interes la art.41 si la art.42, care la rândul lor fac trimiteri la alte articole din Codul Fiscal.
Astfel, art.41 alin.(5) prevede că: „(5) Următorii contribuabili au obligația de a declara și plăti impozitul pe profit, astfel:
- a) persoanele juridice române prevăzute la art. 15 au obligația de a declara și plăti impozitul pe profit, anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul, cu excepția celor care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) [ unde nu se încadrează ONG-urile în general, ci cazuri speciale], care au obligația să depună declarația și să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv până la data de 25 a celei de-a doua luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat;”
Iar art.15, la care face trimitere art.41 alin.(5) citat mai sus, prevede reguli speciale de impozitare pe profit pentru anumite categorii de persoane juridice, derogatorii de la regulile generale. Astfel, prevede că:
„ART. 15 – Reguli speciale de impozitare
(1) În cazul următoarelor persoane juridice române, la calculul rezultatului fiscal sunt considerate venituri neimpozabile următoarele tipuri de venituri: ”
[…] (2) În cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale, la calculul rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sunt venituri neimpozabile:
[…] (3) În cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale, pentru calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile și alte venituri realizate, până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile prevăzute la alin. (2). Aceste organizații datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil care corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri neimpozabile, potrivit alin. (2) sau potrivit prezentului alineat, asupra căreia se aplică cota prevăzută la art. 17 sau 18 , după caz.”
Deci ONG-urile sunt una dintre categoriile specific reglementate de art.15 din Codul Fiscal, derogatoriu de la regulile generale de impozitare pe profit a persoanelor juridice, astfel că se aplica termenul special prevăzut de art.41 alin.(5) lit.a) și anume 25 februarie.
Acest fapt este confirmat și de art.42 care stabilește termenul general (când nu sunt incidente excepții) pentru contribuabilii care depun anual, nu trimestrial, declarația de impozit pe profit, categorie in care intra si ONG-urile.
Astfel, art. 42, referitor la „depunerea declarației de impozit pe profit” prevede că: „(1) Contribuabilii au obligația să depună o declarație anuală de impozit pe profit până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, cu excepția contribuabililor prevăzuți la art. 41 alin. (5) lit. a) și b), alin. (16) și (17), care depun declarația anuală de impozit pe profit până la termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.”
Cum ONG-urile funcționând pe baza OG 26/2000 se încadrează la art.41 alin.(5) lit.a) deoarece sunt o categorie din cele prevăzute la art.15, așa cum este arătat anterior, se încadrează în excepțiile enumerate, și deci nu le este aplicabil acest termen general de 25 martie a anului 2023 de depunere a declarației 101 pentru anul 2022, ci termenul prevăzut la art.41 alin.(5) lit.a), si anume 25 februarie.
Adică, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal în forma lui actuală, aparent termenul legal pentru ONG-uri de depunere a declarației D101 referitor la impozitul pe profit ar fi data de 25 februarie, deci 25 februarie 2023 pentru anul 2022.
4.3 Normele metodologie de aplicare a Codului Fiscal, aprobate prin HG 1/2016
Prevederile din Codul Fiscal menționate anterior, incidente referitor determinarea termenului de depunere a declarației 101 pentru ONG-uri, nu au, în cuprinsul Normelor metodologie de aplicare a Codului Fiscal, aprobate prin HG 1/ 2016, reglementari care să le vizeze.
Aceste norme, fiind aprobate prin HG, oricum, în lumina principiului ierarhiei actelor normative, nu pot deroga de la prevederile Codului Fiscal, pentru că acesta are rang de lege, deci oricum nu ar putea modifica data stabilită de Codul Fiscal.
4.4. OUG 153/2020
În baza metodei de interpretare sistematică a normelor legale, nu este suficientă verificarea Codului Fiscal, ce trebuie verificat dacă în alte acte normative cu rang de lege nu există norme care în mod expres sau implicit derogă de la prevederile din Codul Fiscal.
Analizând legislația, se constată că, în Ordonanța de urgență 153/2020 „pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative” se prevede, printre altele, la art.I alin.(13), ca „pe perioada aplicării prevederilor prezentului articol, termenele pentru depunerea declarațiilor și pentru plata impozitului sunt următoarele: a) pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, prin derogare de la prevederile art. 41 și 42 din Codul fiscal, termenul pentru depunerea declarației anuale privind impozitul pe profit și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv este până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, iar pentru contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Codul fiscal până la data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat;”.
Iar perioada de aplicare a articolului I rezulta din art.VI din același OUG, care prevede că0: „Prevederile art. I intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2021 și se aplică pentru perioada 2021-2025.”
OUG 153/2020 este act normativ cu rang de lege, act ulterior Codului Fiscal, și are caracter de lege specială față de acesta, deci poate în mod valid să deroge de la prevederile Codului Fiscal.
Și chiar asta face, prevăzând expres că, pentru anii 2021-2025, pentru toți contribuabilii prevăzuți la art. 41 si 42 din Codul fiscal, termenul de depunere a declarației 101 nu este nici 25 februarie, nici 25 martie, ci 25 iunie.
Cum în anul 2023, data de 25 iunie cade într-o zi de duminică, în lumina explicațiilor anterioare privind calculul termenelor, data limită de depunere de către ONG-uri a declarației 101 pentru anul 2022 este de fapt luni 26 iunie 2023 !
4.5 Ordinul ANAF 3386/2016, cu modificările ulterioare, care reglementează Declarația 101
Acest ordin oricum, în lumina principiului ierarhiei actelor normative, nu poate deroga de la prevederile Codului Fiscal sau alt act normativ cu rang de lege, deci oricum nu ar putea modifica data stabilită de Codul Fiscal sau de altă lege, OG sau OUG.
Dar poate fi util, desigur în măsura în care el este actualizat pentru a fi în concordanță cu normele de rang superior (ceea ce din păcate adesea nu se întâmpla, multe modificări sau abrogări având loc doar implicit, pentru că ANAF este adesea „cu un pas în urmă” sau cu mai mulți, la fel si Guvernul când e vorba de normele de aplicare a Codului Fiscal, aprobate prin HG).
Analizând Anexa 3 la acest Ordin ANAF, anexa ce cuprinde „Instrucțiuni de completare a formularului 101 „Declarație privind impozitul pe profit”, cod 14.13.01.04″, constatăm că, în mod judicios, în loc să trimită generic la prevederile Codului Fiscal, greoi de interpretat (după cum se poate constata din analiza de la punctele de mai sus), acest Ordin ANAF precizează, cu titlu informativ, pentru a ușura înțelegerea de către contribuabili, în chiar primele două paragrafe, că:
„Declarația privind impozitul pe profit se completează și se depune anual de către plătitorii de impozit pe profit, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. Contribuabilii prevăzuți la art. 41 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, depun declarația anuală de impozit pe profit până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor.
Pe perioada aplicării prevederilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020, termenul pentru depunerea declarației anuale privind impozitul pe profit este până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, iar pentru contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Codul fiscal până la data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat. Fac excepție contribuabilii pentru care reglementările contabile sunt emise de Banca Națională a României, respectiv de Autoritatea de Supraveghere Financiară.”;
Deci și instrucțiunile actuale de completare a declarației 101 atrag atenția că, pe perioada de aplicare a OUG 153/2020, deci până în 2025, pentru toți contribuabilii, atât cei pentru care termenul din Codul Fiscal pentru depunerea declarației anuale 101 era 25 februarie, cât și cei pentru cei pentru care termenul declarației anuale 1010 era 25 martie, de fapt termenul de depunere este de 25 iunie.
5. Prevederi din alte documente
Pe site-ul ANAF sunt rubrici care se doresc a fi de ajutor pentru contribuabili, fără a avea caracter normativ. Deci ce se afirmă acolo nu se poate considera că poate modifica sau completa prevederile legale.
5.1 Calendarul obligațiilor fiscale publicat pe site-ul ANAF
Pe site-ul ANAF există o rubrica cu „calendarul obligațiilor fiscale” unde ANAF publică, de regula spre finalul unei luni, calendarul lunii următoare. La ora actuală – 20 martie 2023 – sunt pentru 2023 publicate calendarele obligațiilor fiscale pe lunile ianuarie, februarie și martie 2023:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Calendar/Calendar_obligatii_fiscale_2023.htm
În mod corect, la calendarul lunii februarie, nu apare nici 25 nici 27 februarie ca termen de depunere a declarației 101, și nici 25 sau 27 martie 2023 nu apar ca fiind un astfel de termen. Calendarul obligațiilor fiscale pe luna iunie 2023 nu este încă publicat.
Este totuși de știut că uneori mai apar erori și în acest calendar pe care îl publică ANAF, și cum nu este vorba de un izvor de drept, nu se poate invoca drept scuza de către contribuabil că a fost indus în eroare de informațiile de pe site-ul ANAF referitoare la termenele pentru depunerea anumitor declarații sau de plata a anumitor debite fiscale, căci ceea ce contează este doar prevederea din actele normative.
5.2 Lista de formulare fiscale de pe site-ul ANAF
Pe site-ul ANAF există o secțiune cu formulare fiscale
https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/declararea_obligatiilor_fiscale/toate_formularele/
La fiecare formular EXISTĂ și o scurtă precizare referitoare la rolul formularului, modul și durata completării, modul de depunere și adesea și referitor la termenul de depunere.
Acolo apare și formularul 101, textul referitor la acest formular fiind la ora actuală următorul: ” 101 Declarație privind impozitul pe profit (OPANAF 423/2022). Formular. Acest formular este inclus în această pagină doar pentru informare, și nu pentru utilizare, deoarece el se completează electronic. Se completează și se depune anual de către plătitorii de impozit pe profit, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. Declarația privind impozitul pe profit se completează cu ajutorul programului de asistență și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Program. Semnarea declarațiilor se realizează prin utilizarea certificatului calificat emis de un furnizor de servicii de certificare, acreditat în condițiile Legii nr. 455/2001. Instrucțiuni de utilizare. Durată de completare: 9 minute. Motivul colectării informației: Obținerea de informații în procesul de administrare, referitoare la definitivarea și plata impozitului pe profit.”
Se constată că acest text este unul neactual și imprecis, pentru că menționează termenul de 25 martie, deși încă din 2020 acel termen nu este valabil pentru nici un contribuabil. Mai mult, chiar dacă nu intervenea OUG 153/2020, termenul menționat de 25 martie era oricum valabil doar pentru unele categorii de contribuabili, pentru alții fiind alte termene, de exemplu 25 februarie.
Este deci evident că textul publicat de ANAF în acea secțiune din pagina ei de Internet, cu privire la formularul de declarație 101, este eronat, si nu este vorba doar de o omisiune de a îl actualiza, pentru că referirea la termen nu era actuală nici în anii anteriori, nici măcar în 2020, dar este actualizat și formularul la care se referă, și indicarea actului normativ de aprobare, fiind expres specificat că este aprobat prin Ordinul ANAF 423/2002 de modificare a Ordinului ANAF 3386/2016, deci s-a făcut și în 2022 actualizări de text, omițând să corecteze referirea la termenul din 25 martie deși încă din 2020 nu mai este valabil!
Oricum, nici această rubrică de pe site-ul ANAF nu este un izvor de drept, nu se poate invoca drept scuză de către contribuabil că a fost indus în eroare de informațiile de pe aceasta secțiune din site-ul ANAF, căci ceea ce contează e prevederea din actele normative.
- Concluzii
Termenul de depunere a declarației anuale privind impozitul pe profit – declarația D101, pentru anul 2022, este luni 26 iunie 2023.
Acest termen este valabil si pentru ONG-uri, care altminteri (până în 2020 și respectiv din nou începând din 2026, dacă nu se schimbă din nou sub acest aspect legislația) aveau termen de depunere ziua de 25 februarie, dar este valabil și pentru alte categorii de contribuabili care trebuie să depună declarație anuală 101, contribuabili care aveau termenul „normal” de depunere data de 25 martie.
Nu este recomandabil pentru contribuabili să se informeze pe teme fiscale exclusiv sau în principal pe baza informațiilor afișate pe site-ul ANAF în secțiunea „formulare”, dat fiind că sunt uneori neactuale acele sinteze / scurte prezentări ale formularelor sau sunt chiar eronate sau inexacte. Nici secțiunea de „legislație” de pe site-ul ANAF nu este adecvat actualizată, astfel că pot contribuabilii avea surprize neplăcute dacă se bazează pe aceasta ca sursă de cunoaștere a legislației în domeniul financiar-contabil și fiscal.
20.03.2023
av. Radu Mititean