Legea nr. 214/2014: Impactul noilor modificări ale legislației privind utilizarea semnăturii electronice în România
Astăzi, 08.10.2024, a intrat în vigoare Legea nr. 214/2014 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale si furnizarea serviciilor de încredere aferente. Această lege marchează, în sfârșit, reglementarea de către Statul Român a semnăturii electronice avansate și simple, conform definițiilor prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 910/2014. Pentru prima dată, actele juridice semnate electronic, folosind o semnătură electronică avansată sau simplă, sunt recunoscute, în anumite condiții, ca având aceleași efecte juridice ca și actele semnate pe suport de hârtie.
Intrarea în vigoare a Legii nr. 214/2014 privind utilizarea semnăturii electronice și a serviciilor de încredere la data de 8 octombrie 2024 reprezintă un moment de referință pentru digitalizarea documentelor în România. Această lege aduce clarificări importante cu privire la utilizarea semnăturii electronice avansate și semnăturii electronice simple, în contextul unei perioade de incertitudine legislativă creată după adoptarea Regulamentului (UE) nr. 910/2014, care nu fusese aplicat în legislația națională.
Începând din 2014, s-a creat un vid legislativ, întrucât, deși Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică a rămas în vigoare, o mare parte din dispozițiile sale au fost abrogate prin aplicarea directă a Regulamentului UE nr. 910/2014. Astfel, Statul Român nu a întreprins măsuri legislative pentru a implementa corespunzător acest regulament european timp de peste 10 ani și nici nu a abrogat în mod expres părțile din Legea 455/2001 care făceau referire la semnătura electronică extinsă, care erau abrogate implicit de Regulamentul eIDAS.
Una dintre cele mai importante prevederi ale noii legi este aceea că documentele semnate electronic cu o semnătură avansată sau simplă vor avea, în anumite condiții, același efect juridic ca și un document semnat olograf. Aceasta este o schimbare semnificativă, având în vedere faptul că anterior, legislația nu recunoștea pe deplin valoarea acestor tipuri de semnături. Astfel, semnătura electronică avansată poate fi folosită în unele cazuri în locul semnăturii olografe în raporturile juridice, ceea ce poate reduce semnificativ necesitatea utilizării documentelor tipărite pe suport de hârtie.
Semnătura electronică avansată este recunoscută atunci când îndeplinește una dintre următoarele condiții: documentul a fost semnat cu un certificat emis de o autoritate publică sau de un prestator de servicii de încredere calificat, documentul este recunoscut de partea căreia îi este opus sau părțile au convenit în mod expres, printr-un acord separat, că semnătura avansată va avea aceleași efecte ca o semnătură olografă. În cazurile în care ambele părți implicate sunt profesioniști care au agreat în mod expres, printr-un înscris semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată, că vor conferi semnăturii electronice simple efectele juridice ale semnăturii olografe, în acest caz, documentul semnat cu semnătură electronică simplă va avea același efect ca și semnătura olografă pentru că voința părților primează.
Semnătura electronică simplă este, de asemenea, reglementată de noua lege. Deși aceasta nu are aceleași cerințe stricte ca semnătura electronică avansată, ea poate produce efecte juridice similare cu cele ale unei semnături olografe, în anumite condiții. De exemplu, în cazul actelor patrimoniale cu valoare mică, semnătura electronică simplă poate fi folosită, iar în cazul în care partea adversă recunoaște înscrisul sau execută obligațiile care decurg din acesta, semnătura este considerată validă.
Un alt aspect relevant introdus de Legea nr. 214/2014 este posibilitatea utilizării documentelor electronice semnate cu semnături electronice avansate în cadrul unui sistem electronic închis. În astfel de sisteme, părțile implicate pot agrea valoarea și efectele juridice ale semnăturilor electronice utilizate, ceea ce permite o flexibilitate mai mare în utilizarea acestor tehnologii în cadrul organizațiilor.
În cazurile în care există o contestare a validității unei semnături electronice, fie că este vorba de o semnătură calificată, avansată sau simplă, legea prevede metode clare de verificare a acesteia. Instanțele de judecată sau experții tehnici vor analiza semnătura folosind metode de validare publice sau expertize tehnice, iar sarcina probei revine părții care contestă semnătura.
Legea nr. 214/2014 aduce astfel o generalizare a utilizării semnăturilor electronice în România, creând un cadru legal pentru utilizarea semnăturii electronice avansate și simple, care nu erau definite anterior în legislația internă. Astfel, s-a creat cadrul legal, ca în anumite situații, semnătură electronică avansată și semnătura electronică simplă să fie utilizate în locul semnăturii olografe. Această reglementare legislativă va reduce considerabil costurile și timpul necesar pentru întocmirea și semnarea documentelor, oferind în același timp o soluție sigură și eficientă pentru digitalizarea procedurilor juridice și administrative.
Legea nr. 214/2014 poate fi consultată aici.