În M. Of. 176/05.03.2024 s-a publicat Legea 28/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor, vizând în concret OUG 194/2002, OUG 25/2014, OUG 102/2005, OUG 204/2020, Legea 122/2006.
Principalele modificări au fost aduse la termenele de declarare la IGI a modificări intervenite în statutul străinilor, la dreptul de ședere temporară în scop de muncă a străinilor la vizul de angajare pentru lucrătorii înalt calificați, la declarațiile pe care cetățenii străini și UE trebuie să le dea la IGI.
Redăm alăturat o serie dintre modificările importante aduse de Legea nr. 28/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor.
1. În ceea ce privește modificările aduse la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, se prevede că străinul, pe durata șederii în România trebuie să declare la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) în termen de 10 zile orice modificare intervenită în situația personală (schimbare nume, domiciliu, cetățenie, naștere copil, etc), orice modificare intervenită în legătură cu încadrarea în muncă sau faptul că și-a prelungit valabilitatea sau schimbat documentul de trecere al frontierei, termenul anterior fiind de 30 de zile.
Entitățile-gazdă sunt obligate să informeze formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări cu privire la încetarea sau suspendarea raportului juridic cu străinul, în termen de 10 zile de la data producerii evenimentului, termenul anterior fiind de 30 de zile.
Străinul poate solicita viza de lungă ședere pentru detașare în termen de 180 de zile, anterior termenul fiind de 60 de zile, de la data obținerii avizului de detașare de către beneficiarul prestării de servicii. Viza se soluționează de Centrul National de Vize, în termen de 20 de zile, anterior erau 10 zile, de la data depunerii cererii de eliberare a vizei.
Se completează prevederile referitoare la solicitarea dreptului de ședere temporară, prevăzut la art. 564 (articol nou introdus) alin. (4), în sensul că membrii de familie ai străinului au obligația de a solicita prelungirea dreptului de ședere în termen de cel mult o lună de la intrarea în România.
De asemenea, tot referitor la prelungirea dreptului de ședere temporară, se introduce prevederea conform căreia străinul cu drept de ședere temporar, aflat în perioadă de ședere legală pe teritoriul României la data depunerii cererii de prelungire a dreptului, i se menține dreptul de ședere până la data soluționării acesteia.
Străinilor intrați în România în scopul încadrării în muncă li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidență a salariaților, din care rezultă că salariul este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. În cazul lucrătorilor înalt calificați, salariul trebuie să fie cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut, în vechea reglementare se prevedea ca salariul să fie cel puțin la nivelul a două ori câștigul mediu brut.
Străinilor, lucrători înalt calificați, li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă plus 3 luni, dar nu mai mult de 3 ani, termenul anterior fiind de 2 ani.
Dacă raportul de muncă al străinului încetează înainte de expirarea perioadei pentru care a fost eliberat permisul unic sau Cartea albastră a UE, acestea rămân valabile până la expirarea perioadei pentru care au fost eliberate, dar nu mai mult decât perioada în care străinul beneficiază de indemnizație de șomaj potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, sau nu mai mult de 90 de zile. Termenul anterior era de 60 de zile, de la data înregistrării încetării raportului de muncă dacă străinul nu beneficiază / beneficia de indemnizație de șomaj.
Titularul permisului de ședere este obligat să anunțe la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări de la locul de reședință sau domiciliu despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 10 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situații, termenul anterior fiind de 5 zile.
2. Referitor la Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România se modifică, printre altele, următoarele aspecte:
Străinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii pot fi încadrați în muncă pe teritoriul României fără aviz de angajare, numai cu contract individual de muncă cu timp parțial, cu durata muncii de maximum 6 ore pe zi, anterior prevăzându-se că durata muncii poate fi doar 4 ore pe zi.
Avizul de angajare pentru lucrători înalt calificați se eliberează exclusiv angajatorului persoană juridică în vederea încadrării în muncă a unui străin pe un loc de muncă înalt calificat, cu contract individual de muncă cu normă întreagă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată de cel puțin 6 luni. Prevederea anterioară stipula că durata determinată era de un an.
Străinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii pot fi încadrați în muncă pe teritoriul României fără aviz de angajare, numai cu contract individual de muncă cu timp parțial, cu durata muncii de maximum 6 ore pe zi. Înainte, durata muncii putea fi de maxim 4 ore pe zi.
3. În ceea ce privește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, la aceasta se modifică dispozițiile art. 9 alin. (1) și (3) care prevede că:
Pe durata șederii în România, cetățenii Uniunii Europene sau, după caz, membrii de familie ai acestora sunt obligați să declare orice modificare intervenită cu privire la nume, prenume, cetățenie și adresă, precum și alte mențiuni la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări de la locul de reședință sau domiciliu, în termen de 10 zile de la producerea evenimentului, termenul anterior era de 30 de zile de la data producerii evenimentului.
4. Printre modificările și completările aduse la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 204/2020 privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare și ședere pe teritoriul României se regăsește modificarea termenului în care beneficiarii art. 50 TUE sunt obligați să declare la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări de la locul de reședință sau domiciliu orice modificare intervenită în situația personală și prelungirea valabilității sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat, de la termenul prevăzut de 30 zile la cel de 10 zile.
Dreptul de ședere permanentă încetează inclusiv în situația în care persoana formulează o cerere în acest sens. Beneficiarul art. 50 TUE poate solicita Inspectoratului General pentru Imigrări sau formațiunilor sale teritoriale acordarea dreptului de ședere temporară, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență. Odată cu noile modificări nu se mai stipulează faptul că beneficiarii art. 50 TUE trebuie să solicite Inspectoratului General pentru Imigrări acordarea dreptului de ședere temporară în termen de 30 de zile de la încetarea dreptului de ședere permanentă.
5. Referitor la Legea nr. 122/2006 privind azilul în România se modifică art. 201 privind readmisia beneficiarilor protecției internaționale în România, care menționează că, străinii, beneficiari ai protecției internaționale în România, sunt readmiși pe teritoriul României imediat și fără formalități, împreună cu membrii lor de familie, ca urmare a unei decizii de îndepărtare luate de statul membru în care au avut drept de ședere pe termen lung ori care le-a eliberat Cartea albastră a UE. În dispozițiile anterioare nu se făcea mențiune la Cartea albastră a UE.
Pentru stabilirea situației străinilor care au înscrisă în permisul de ședere pe termen lung ori în Cartea albastră a UE eliberate de un alt stat membru al Uniunii Europene mențiunea privind acordarea protecției internaționale de către România, Inspectoratul General pentru Imigrări comunică statului membru interesat, în termen de cel mult o lună de la primirea unei cereri în acest sens, dacă străinul beneficiază în continuare de protecție internațională în România. Nici cu privire la această dispoziție nu se făcea mențiune la Cartea albastră a UE.
Legea nr. 28/2024 poate fi consultată aici.