Prin Ordonanța de urgență nr. 25/2024 s-au adus noi modificări cu privire la legislația din domeniul străinilor

 

În M.Of. nr. 250 din data de 22 martie 2024 s-a publicat OUG nr. 25/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor și al frontierei.

Prin OUG 25/2024 s-au adus modificări la Legea nr. 157/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, Legea nr. 247/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, Legea nr. 265/2010 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române şi pentru abrogarea art. 4 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 204/2020 privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice.

Printre motivele indicate ca fiind la baza acestor modificări legislative se regăsește necesitatea asigurării controlului migrației ilegale şi reducerii mişcărilor secundare.

Redăm alăturat o serie dintre modificările importante aduse de OUG nr. 25/2024  pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor și al frontierei:

1.Legea nr. 157/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România

S-au introdus două noi prevederi potrivit cărora: Străinilor intrați pe teritoriul României, precum şi în baza convenţiilor internaţionale sau actelor normative prin care aceştia sunt exoneraţi de la obligativitatea obţinerii vizei, le încetează dreptul de ședere în următoarele situații: a) se constată că la data intrării pe teritoriul României aceştia nu îndeplineau condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă sau nu le mai îndeplinesc; b) au intrat pe teritoriul României pe baza unor documente sau informaţii false; c) au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora; d) au încălcat reglementările vamale ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat; e) au intrat în România în perioada de interdicție, dispusă anterior; f) nu respectă scopul declarat la intrarea pe teritoriul României ori au încălcat reglementările referitoare la angajarea în muncă a străinilor; g) după intrarea în ţară împotriva acestora a fost dispusă măsura interdicţiei de intrare sau au fost declaraţi indezirabili. Măsura încetării dreptului de şedere pentru situaţiile prevăzute mai sus se comunică străinului prin decizia de returnare.

Referitor la prelungirea valabilității vizei de scurtă şedere sau a dreptului de şedere stabilit străinului prin viză, se introduce prevederea conform căreia refuzul prelungirii duratei valabilităţii şi/sau a dreptului de şedere stabilit prin viza de scurtă şedere nu poate fi contestat, prevedere care anterior nu era reglementată.

2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

Se introduce prevederea conform căreia în cazul în care compania de transport aerian, naval sau terestru nu asigură prin forţe proprii transportul străinului căruia i-a fost refuzată intrarea pe teritoriul României, aceasta poate solicita structurii Poliţiei de Frontieră Române competente să escorteze străinul respectiv într-o ţară terţă, respectiv în ţara din care a fost transportat sau o ţară de tranzit. În acest caz, compania de transport asigură/suportă transportul dus-întors al poliţiştilor de frontieră care însoţesc străinul în afara teritoriului României.

Activitatea de escortare se realizează în baza dispoziţiei şefului punctului de trecere a frontierei/şefului sectorului poliţiei de frontieră. Personalul Poliţiei de Frontieră Române care realizează activitatea de escortare beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul trimis în misiune temporară în străinătate. Nici această prevedere nu se regăsea în OUG nr. 194/2002.

În ceea ce privește condițiile cu privire la găzduirea străinilor, străinul intrat legal pe teritoriul României, precum şi persoana care îl găzduiește au obligaţia să anunţe despre aceasta organul de poliţie competent teritorial, în termen de 3 zile de la data intrării şi, respectiv, a găzduirii, iar în situaţia cazării în hoteluri sau în alte amenajări turistice, străinul va îndeplini formalităţile de luare în evidenţă la administraţia locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunica datele necesare organului de poliţie competent teritorial. Se prevede că aceste obligații pot fi îndeplinite şi prin anunțarea Inspectoratului General pentru Imigrări cu privire la sosirea pe teritoriul României ori cu privire la găzduirea străinului, după caz, respectiv prin comunicarea datelor privind luarea în evidență a străinului către Inspectoratul General pentru Imigrări, prin intermediul unei aplicații informatice puse la dispoziție în acest scop.

Informarea autorităţilor cu privire la schimbările intervenite în situaţia străinului, pe durata şederii în România, străinii sunt obligaţi să declare la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări, care le-a acordat dreptul de şedere, orice modificare intervenită în legătură cu angajarea lor în muncă. Termenul anterior pentru declararea acestei modificări era de 10 zile, iar prin noile modificări s-a stabilit un termen de 3 zile lucrătoare pentru declarație, iar entitățile-gazdă sunt obligate să informeze formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări cu privire la încetarea sau suspendarea raportului juridic cu străinul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data producerii evenimentului, termenul anterior fiind de 10 zile de la data producerii evenimentului.

Străinilor intrați în România în scopul încadrării în muncă li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, încheiat în termen de 15 zile lucrătoare de la intrarea pe teritoriul României sau, după caz, de la obţinerea noului aviz de angajare, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Anterior nu a fost prevăzut niciun termen de 15 zile pentru declarare.

Se introduce prevederea conform căreia termenul de 15 zile referitoare la termenul de încheiere a contractului individual de muncă nu se aplică în cazul în care neîncheierea contractului individual de muncă se datorează culpei angajatorului.

Decizia de returnare prevăzută poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la instanța, dacă străinul nu este luat în custodie publică, ori la curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află centrul de cazare, dacă străinul este luat în custodie publică. Instanța soluționează contestația în termen de 5 zile de la data primirii acesteia, termenul anterior de contestare fiind de 3 zile. Hotărârea instanței este definitivă.

3. Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România

Se introduce o prevedere nouă în OG nr. 25/2014 conform căreia, angajatorul are obligația de a încheia contractul individual de muncă în termen de 15 zile lucrătoare de la intrarea străinului pe teritoriul României ori, după caz, de la obținerea noului aviz de angajare, în cazul vizei de lungă ședere pentru angajare în muncă.

Constituie contravenție neîncheierea contractului individual de muncă în termen de 15 zile lucrătoare de la intrarea străinului pe teritoriul României ori, după caz, de la obținerea noului aviz de angajare, în cazul vizei de lungă ședere pentru angajare în muncă, și se pedepsește cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei. Fapta nu constituie contravenție dacă neîncheierea contractului individual de muncă se datorează culpei străinului.

În ceea ce privește condițiile speciale pentru eliberarea avizului de angajare pentru lucrători permanenți, se introduce o nouă obligație pentru angajator ca acesta să desfășoare efectiv activitate, în domeniul de activitate pentru care solicită avizul de angajare de minimum 1 an. Verificarea îndeplinirii condiției speciale, și anume că angajatorul desfășoară efectiv activitate în domeniul de activitate pentru care solicită avizul de angajare de minimum 1 an, se realizează de către Inspectoratul General pentru Imigrări, prin formațiunile sale teritoriale. În scopul constatării îndeplinirii condiției speciale, Inspectoratul General pentru Imigrări poate efectua controale la sediile sociale sau punctele de lucru ale angajatorilor.

Angajatorul/Beneficiarul prestării de servicii are obligația de a comunica Inspectoratului General pentru Imigrări, în termen de 5 zile lucrătoare, modificarea sau încetarea contractului individual de muncă încheiat cu străinul ori, după caz, încetarea detașării acestuia, termenul anterior fiind de 10 zile.

4. Ordonanţa de urgenţă nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române

Se stabilește o obligație nouă pentru Poliția de Frontieră Română, și anume aceea de a escorta cetățenii străini sau apatrizii cărora le-a fost refuzată intrarea pe teritoriul statului român, într-o ţară terţă, respectiv ţara din care a fost transportat sau o ţară de tranzit.  Această obligație nu a existat anterior.

5. Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate

Prin excepție de la prevederile conform cărora cetățenii români minori pot călători în străinătate numai însoțiți, cu acordul părinților ori al reprezentanților legali, mai nou se prevede că cetățenii români minori care au împlinit vârsta de 16 ani şi care au domiciliul sau reşedinţa stabilită în ţara de destinaţie, pot călători în străinătate fără acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, anterior neexistând această dispoziție.

Organele poliției de frontieră permit cetățenilor români care au împlinit vârsta de 18 ani, minorilor căsătoriţi şi minorilor cărora le-a fost recunoscută capacitatea deplină de exerciţiu, în condiţiile legii, care sunt titulari de documente de călătorie valabile, să iasă de pe teritoriul României, dacă nu se află în una dintre situațiile de limitare a exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate. În cadrul prevederii anterioare, nu erau prevăzuți minorii cărora le-a fost recunoscută capacitatea deplină de exercițiu.

De asemenea, se introduce prevederea conform căreia cetățenii români minori pot ieşi din România către state care aplică în totalitate acquis-ul Schengen, denumite în continuare state Schengen, pe cale aeriană sau maritime. Se introduce prevederea conform căreia, în vederea constatării îndeplinirii de către cetățenii români minori a condiţiilor de ieşire din România către state Schengen, pe cale aeriană sau maritimă, organele poliției de frontieră pot efectua verificări nesistematice în porturi, aeroporturi, aerodromuri şi heliporturi.

OUG 25/2024 poate fi consultată aici.

AI PUTEA FI INTERESAT ȘI DE: