A intrat în vigoare Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care face parte din al doilea pachet de reforme al Guvernului, adoptată prin „angajarea răspunderii” acestuia în Parlament.
Prevederile acestei legi ample modifică mai multe acte normative și impun noi obligații pentru multe categorii de contribuabili.
Ne propunem o prezentare mai sintetică a noutăților legislative, având în vedere că unele prevederi modificate sau nou introduse necesită o analiză mai amănunțită.
- Modificări ale Codului de procedură fiscală
Legislația fiscală a fost modificată prin introducerea unor noi definiții, criterii de evaluare a riscului fiscal și proceduri mai stricte aplicabile contribuabililor, cu impact semnificativ asupra persoanelor juridice.
În primul rând, au fost introduse definiții pentru mijloacele moderne de plată și contul de plăți, prin raportare la Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată. Astfel, mijloacele moderne de plată sunt instrumente de plată care includ cardurile de debit, credit sau preplătite, precum și soluțiile moderne de plată, care se bazează pe aplicații ce facilitează inițierea unui ordin de plată pentru a se efectua plățile de tip cont la cont. Contul de plăți este definit ca fiind contul utilizat pentru efectuarea operațiunilor de plată, ținut în numele unuia sau mai multor utilizatori.
Totodată, cadrul de analiză a riscului fiscal a fost extins prin introducerea a trei noi criterii generale. Acestea vizează modul de utilizare a mijloacelor moderne de plată, existența unor indicatori de avertizare timpurie privind capacitatea financiară de a achita obligațiile fiscale, precum și informațiile sau faptele înscrise în cazierul fiscal al contribuabilului.
Modificările legislative prevăd și două noi situații în care contribuabilul persoană juridică poate fi declarat inactiv. În acest sens, inactivitatea fiscală intervine dacă entitatea nu deține un cont de plăți deschis în România sau la o unitate a Trezoreriei Statului, precum și în cazul în care nu sunt depuse situațiile financiare anuale în termen de cinci luni de la expirarea termenului legal de depunere.
O noutate majoră o reprezintă reglementarea situației contribuabililor declarați inactivi care nu se reactivează într-un termen de un an de la data la care au fost declarați inactivi. În aceste cazuri, contribuabilul se dizolvă potrivit actului normativ de înființare, iar în cazul societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, dizolvarea se realizează conform prevederilor Legii nr. 239/2025. Organul fiscal are obligația de a formula cerere de dizolvare atât în situația în care contribuabilul nu înregistrează obligații fiscale restante, cât și în situația existenței unor datorii bugetare, cu condiția ca entitatea să nu fie subiectul unor sesizări penale.
Prin excepție, pentru societățile care au înscrisă inactivitatea temporară la registrul comerțului, cererea de dizolvare se formulează doar după expirarea perioadei de inactivitate, dacă activitatea nu a fost reluată.
În materia eșalonării la plată, se introduce o nouă condiție pentru acordarea facilității, respectiv obligația debitorului de a prezenta un contract de fideiusiune, reglementat distinct printr-un nou articol. De asemenea, cererea de eșalonare va fi respinsă dacă debitorul înregistrează obligații restante reprezentând ajutor de stat sau ajutor de minimis de recuperat, inclusiv dobânzile aferente.
Totodată, termenul în care trebuie achitate obligațiile fiscale care nu fac obiectul eșalonării la plată a fost redus semnificativ, de la 180 de zile la 60 de zile de la data comunicării deciziei de eșalonare sau până la finalizarea eșalonării la plată.
Nu în ultimul rând, legislația introduce o procedură nouă privind valorificarea bunurilor sechestrate, prin reglementarea vânzării acestora la licitație, prin mijloace electronice, utilizând platforme dedicate de licitație online.
- Modificări ale Codului fiscal
Legea introduce modificări importante în Codul fiscal, vizând diverse categorii de contribuabili și surse de venit.
Se instituie un regim special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entități afiliate care nu sunt înființate sau care nu au locul conducerii efective în România.
În categoria veniturilor din activități independente sunt incluse acum și veniturile obținute din prestarea de servicii de cazare, precum și veniturile din închirierea pe termen scurt a mai mult de șapte camere situate în locuințe proprietate personală. Modificările prevăd, de asemenea, că veniturile obținute de uzufructuar sau de alt deținător legal din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal sunt incluse în baza impozabilă, iar dacă numărul camerelor închiriate depășește șapte, acestea se consideră automat venituri din activități independente.
Veniturile realizate din transferul de monedă virtuală se impozitează cu 16%, calculat pe câștigul determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției, astfel că se majorează cota de impozitare de la 10% la 16%. Câștigurile sub 200 lei pe tranzacție nu sunt impozitate, cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 lei. Norme de punere în aplicare urmează să fie emise pentru clarificarea aplicării acestei prevederi.
Pentru persoanele care obțin venituri din activități independente sau din contracte de activitate sportivă, plafonul pentru calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) a fost majorat de la 60 la 72 de salarii minime pe economie. Pentru veniturile realizate în anul fiscal 2025, obligațiile fiscale privind CASS rămân cele în vigoare la data realizării venitului.
Referitor la impozitul pe clădiri și terenuri, de la 1 ianuarie 2026 nu vor mai intra în vigoare prevederile OG nr. 16/2022, care modificau Codul fiscal în materie de impozit pe clădiri și a căror aplicare a fost amânată succesiv în ultimii ani. Deși noile prevederi trebuiau să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026, acestea au fost abrogate prin Legea nr. 239/2025.
Prin Legea nr. 239/2025 au fost abrogate și alin. 1 și 4 ale art. 460 din Codul fiscal, care reglementau limitele cotelor aplicabile clădirilor rezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de persoane juridice și clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea sau deținute de persoane juridice. În cuprinsul art. 460 din Codul fiscal se vor regăsi prevederi care se aplică doar clădirilor nerezidențiale aflate în proprietatea sau deținute de persoane juridice. Clădirile rezidențiale și cele cu destinație mixtă deținute de persoane juridice nu sunt reglementate explicit, creând o stare de incertitudine și nesiguranță.
- Modificări ale Legii nr. 70/2015pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar
Legea nr. 70/2015 privind întărirea disciplinei financiare a fost modificată prin introducerea unei obligații exprese pentru persoanele juridice de a deține un cont de plăți deschis în România sau la o unitate a Trezoreriei Statului.
Potrivit noilor prevederi, persoanele juridice nou-înființate trebuie să deschidă contul de plăți în termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la data înființării, iar obligația de a deține un astfel de cont subzistă pe întreaga perioadă de desfășurare a activității.
Nerespectarea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 3.000 și 10.000 de lei.
Deși art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 prevede că operațiunile de încasări și plăți trebuie efectuate și prin mijloace moderne de plată de către mai multe tipuri de persoane și entități, respectiv persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale, liber-profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități independente, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică, noua reglementare se referă în mod explicit doar la persoanele juridice, impunându-le acestora obligația de a deține un cont de plăți în România sau la Trezoreria Statului.
Cu toate acestea, în contextul modificărilor aduse Codului de procedură fiscală, prin care s-a reglementat lipsa contului de plăți ca motiv de declarare a inactivității fiscale, efectele noii reglementări depășesc sfera persoanelor juridice. Astfel, obligația de a deține un cont de plăți devine relevantă și pentru alte categorii de contribuabili, precum persoanele fizice autorizate, liber-profesioniștii, ONG-urile și alte entități care au calitatea de contribuabil din punct de vedere fiscal.
Chiar dacă doar persoanele juridice vor putea fi sancționate cu amendă în temeiul Legii nr. 70/2015, pentru lipsa deținerii sau deschiderii unui cont de plăți, în practică, pentru celelalte categorii de contribuabili sancțiunea aplicabilă va fi declararea inactivității de către organele fiscale.
- Modificări ale OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată
Potrivit noilor dispoziții, persoanele fizice și juridice care au obligația de a se înregistra la Registrul comerțului, în sensul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022, trebuie să accepte plăți realizate și prin intermediul mijloacelor moderne de plată. Până în prezent legea impunea obligația de a accepta cel puțin un instrument de plată fără numerar.
Totodată, actul normativ introduce o excepție expresă de la această obligație de acceptare a plăților realizate prin intermediul mijloacelor moderne de plată. Astfel, entitățile care efectuează toate operațiunile de plată și încasare exclusiv prin conturi deschise la instituții de credit nu sunt obligate să accepte plăți prin intermediul mijloacelor moderne de plată.
În același timp, a fost abrogată prevederea care impunea persoanelor juridice ce desfășurau activități de comerț cu amănuntul, comerț cu ridicata sau prestări de servicii și care realizau încasări în numerar mai mari de 50.000 de lei pe an obligația de a accepta plăți cu cardul, prin terminale POS sau alte soluții moderne de acceptare a plăților electronice.
Cu toate acestea, efectul practic al modificărilor este extinderea obligației de acceptare a plăților moderne. În temeiul noilor prevederi, indiferent de valoarea încasărilor și de tipul activității desfășurate, toate persoanele obligate să se înregistreze la Registrul comerțului trebuie să accepte plăți efectuate prin intermediul mijloacelor moderne de plată.
- Modificări referitoare la cesionarea părților sociale ale unui SRL
Se introduc reguli noi privind opozabilitatea față de organul fiscal central a cesiunii părților sociale deținute de asociatul care exercită controlul asupra unei societăți cu răspundere limitată.
Potrivit noilor dispoziții, cesiunea părților sociale este opozabilă organului fiscal central numai dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții. Astfel, în termen de 15 zile de la data cesiunii, cedentul, cesionarul sau societatea trebuie să notifice organului fiscal central actul de transmitere a părților sociale și actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociați
În situația în care societatea înregistrează obligații fiscale restante sau alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii, aflate în evidența organului fiscal central în vederea recuperării, societatea sau cesionarul are obligația de a constitui garanții pentru acoperirea acestor obligații. Garanțiile trebuie să fie constituite potrivit Codului de procedură fiscală și să acopere valoarea obligațiilor restante înscrise în certificatul de atestare fiscală.
De asemenea, la momentul înregistrării cesiunii în registrul comerțului, dacă societatea figurează cu obligații fiscale restante, este necesară prezentarea dovezii acordului organului fiscal privind constituirea garanțiilor.
Prin derogare de la regulile generale din Codul de procedură fiscală, certificatul de atestare fiscală poate fi solicitat nu doar de societate, ci și de cedent sau de cesionar, după caz.
Îndeplinirea acestor condiții este verificată la înregistrarea cesiunii în registrul comerțului, atunci când operațiunea conduce la dobândirea controlului asupra societății. În acest scop, Oficiul Național al Registrului Comerțului solicită certificatul de atestare fiscală direct de la Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit procedurii legale de colaborare interinstituțională.
Garanțiile constituite în aceste condiții sunt eliberate de organul fiscal central la data stingerii obligațiilor de plată înscrise în certificatul de atestare fiscală. În cazul în care obligațiile respective nu sunt stinse în termen de 60 de zile de la data înregistrării cesiunii, garanțiile constituite sunt executate de către organul fiscal central.
Procedura de aplicare a acestor reguli, precum și modalitatea de colaborare între ANAF și Oficiul Național al Registrului Comerțului, urmează să fie stabilite prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al Ministrului justiției.
- Modificări privind capitalul social al SRL-urilor
Legea nr. 239/2025 introduce un nou mecanism de stabilire a capitalului social minim al societăților cu răspundere limitată, acesta fiind corelat, de la data intrării în vigoare a actului normativ, cu nivelul cifrei de afaceri nete raportate prin situațiile financiare anuale.
Astfel, pentru societățile care au înregistrat o cifră de afaceri netă mai mare de 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este stabilită la 5.000 lei. În schimb, pentru societățile cu răspundere limitată nou-înființate, capitalul social minim este de 500 lei.
În situația în care o societate depășește ulterior pragul de cifră de afaceri de 400.000 lei, capitalul social trebuie majorat până la finalul exercițiului financiar următor celui în care a fost constatată creșterea, pe baza situațiilor financiare anuale. În mod expres, legea prevede că diminuarea ulterioară a cifrei de afaceri nu determină reducerea capitalului social, acesta rămânând la nivelul stabilit anterior.
Totodată, capitalul social al SRL-urilor supuse acestor reguli nu poate fi redus sub minimul legal, cu excepția situației în care societatea este transformată într-o altă formă juridică.
Pentru societățile deja înregistrate în registrul comerțului, legea instituie un termen de maximum 2 ani de la data intrării în vigoare pentru a-și majora capitalul social și a modifica actul constitutiv în conformitate cu noile cerințe.
În vederea stimulării conformării voluntare, este prevăzută o facilitate temporară: societățile care își majorează capitalul social până la 31 decembrie 2026 beneficiază de o reducere de 50% a tarifului de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, cu condiția ca modificarea actului constitutiv să vizeze exclusiv majorarea capitalului social în scopul respectării noilor prevederi legale.
În cazul în care societatea nu își completează capitalul social în termenul legal, tribunalul poate dispune dizolvarea societății, la cererea oricărei persoane interesate sau a Oficiului Național al Registrului Comerțului. Totuși, societatea nu va fi dizolvată dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, capitalul social este adus la nivelul minim prevăzut de lege, fiind aplicabile în mod corespunzător dispozițiile generale din Legea societăților.
- Majorarea amenzii în cazul prestării muncii fără încheierea contractului individual de muncă
Se majorează amenda de la 20.000 lei la 40.000 lei pentru primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 1.000.000 lei.
De asemenea, mai sunt și modificări aduse și Legii societăților și Legii privind procedurile insolvenței.
Legea nr. 239/2025 poate fi consultată aici.